Trans Romania Run 2011 – etapa 6

De dimineata am plecat pe o vreme faina, racoroasa, numai buna de o alergare usoara de 57km. Mergand spre Intorsura Buzaului am avut parte mult timp de racoare. A fost o etapa grea, am avut cateva urcari bune, dar si frumoasa, aveam pentru ce ne ridica privirile, obisnuite sa priveasca de obicei asfaltul. La final, am terminat cu totii etapa cu bine, inclusiv Daniel, care s-a simtit mai bine dupa odihna de ieri.

Astazi, am avut de tras un pic. Urcarile nu sunt tocmai specialitatea mea, dar am mers destul de bine, desi am avut de munca la inceput sa imi intru in ritm, lucru care a durat cam 15km. Apoi a inceput partea frumoasa, atat a traseului, cat si a turei. Usor, usor, tica, tica am urcat Barajul de la Siriu, dupa care am continuat drumul serpuit pe marginea lui. A fost foarte fain ca am scapat de liniile lungi, parca treceau mai repede lungimile de 5km.

Ciudat era ca dupa un segment de urcare mai lung, reuseam cu greu sa intru inapoi in regimul de plat, parca eram un disc de vinil stricat. Nu reuseam sa dau drumul mai repede la picioare sau sa maresc compasul.

Incurajari de pe margine

Astazi au fost interesant ca oamenii deja ne recunosc ;)). Pe la km 20 am auzit in spate urmatoarea conversatie:

– Uite ca au ajuns baietii, astia au plecat de ieri dimineata din Merei.
– Du-te ma d-aci, cine te crede pe tine pescarule.
– Daca iti spun.

Exact la final m-a intrebat cineva:

– Da de unde veniti?
– Din Nehoiu.
– Si ieri ati plecat din Buzau, nu?

Distanta si timp

Ganduri de final

Azi am reusit sa mai mananc si niste grisine. M-am simtit destul de bine si pe final. Cred ca deja ma obisnuiesc cu regimul asta, dar acum sunt abia aproape de jumate, cred ca dupa ziua 12 o sa simt intr-adevar greul.

Poze

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.184537711601977.65199.155693917819690&closeTheater=1