Ti-ai facut antrenamentul, mai ai o saptamana sau doua pana la primul maraton si incep emotiile.
Deodata ti se pare ca parca nu esti destul de pregatit, incepi sa simti diverse dureri in toate locurile care iti amplifica ingrijorarea si mai tare.
Vestea buna e ca toate aceste emotii sunt absolut normale, o sa incerc mai jos sa ofer cateva mici sfaturi cum sa treci acestea pentru a alerga un maraton.
In primul rand poti sa stai linistit, cu toti avem emotii inainte de maraton. Indiferent ca e vorba de primul maraton sau numarul 100, cand esti se apropie ziua cursei, cu toti avem diverse ganduri:
– sunt destul de pregatit ?
– parca nu am facut long-run-ul asa de bine
– m-am antrenat destul in ultima saptamana ?
– oare o sa reapara durerea aia la picior, daca apare in cursa ?
In primul rand, in ultima saptamana, incearca sa nu te gandesti la ce nu ai facut si in nici un caz nu incerca sa recuperezi in ultima suta de metri. Incearca sa te relaxezi, gandeste-te la cat de mult ai muncit pana la maraton si inchipuie-ti cum o sa te simti cand treci linia de sosire. Suna poate mistic, dar eu cred ca functioneaza, chiar daca doar iti ocupa mintea si nu mai ai timp sa te gandesti la toate grijile, pe care oricum de acum nu le mai poti controla.
Daca nu termin …
Este marea grija a multor alergatori care participa la primul maraton. Uita de problema asta, nu te ajuta deloc sa iti faci grija asta. Trebuie sa ai incredere ca te-ai pregatit cat ai putut de bine si ca vei reusi sa termini maratonul cu succes. Daca doamne fereste se intampla ceva, oricate griji si scenarii ti-ai facut inainte, nu te vor incalzi cu nimic.
Nu vreau sa fiu ultimul, e o alta grija. Veste buna! Daca gandesti asa, nu vei fi ultimul cu siguranta, esti destul de competitiv incat, daca pe ultima suta de metri, incearca sa te depaseasca ultimul vei sprinta de parca ar depinde viata ta de asta.
Inainte de start
Emotile deja existente pot fi amplificate cand ajungi in zona de start, din cauza atmosferei, a alergatorilor din jur. Incepi sa vezi in jur diverse persoane in echipamente care mai de care, care se incalzesc la un ritm la care tu sprintezi.
Sa nu te sperii, fiecare de acolo are pe cineva mai bun ca el, chiar si kenienii au zile mai proaste cand sunt depasiti de altii.
Trebuie sa te concentrezi pe cursa ta, sa te gandesti ca e o realizare ca ai ajuns pana aici. Majoritatea nu au forta si increderea sa se gandeasca sa alerge un maraton, tu insa ai reusit sa faci acest pas, in plus ai muncit extraordinar in antrenamente. Ai alergat distante pe care poate nici nu iti inchipuiai ca le poti alerga, esti deja un invingator. Gandeste-te la cursa ca fiind turul de victorie a muncii tale, doar ca un pic mai lung :-p.
Porneste incet
Chiar daca nu esti o fire competitiva, o sa ai un impuls sa pornesti mai tare si sa alergi cu cei din fata, abtine-te.
In primul rand nu ai experienta pentru a sti sa iti dozezi efortul pentru un maraton, adu-ti aminte ca acum cateva ore/zile iti faceai griji daca termini, acum vrei sa te intreci cu altii in primii km tz tz tz.
Stai in ritmul tau, gandeste-te ca o sa fii mult mai fericit cand pe la km 30-35 o sa ii depasesti, decat daca pleci tare la inceput si apoi vei fi tu cel depasit.
Concentreaza-te pe bucati scurte
E greu sa te gandesti ca vei alerga 42 de km, asa ca e mai usor sa il spargi in bucati mai mici. Sunt 8 ture de 5km si o lungime mica de descalzire. Ai mai facut 5km, e usor.
Personal eu ma gandesc din km in km.
Ma uit la ceas doar cand trec pe langa borna kilometrica, vad cat am facut pe ultimul km si compar cu cel dinaintea lui.
Parca am incetinit un pic, o sa trag mai tare urmatorul.
Oare ce sectiune era acum, parca o sa vina o coborare.
Mai am 2km si ajung la punctul de hidratare, oare o sa fie pe dreapta sau pe stanga ?
La punctul asta o sa iau un gel, sa vezi apoi ce bine o sa fie dupa.
Tot asa, in scurt timp ajungi la urmatoarea borna kilometrica si o iei de la capat.
Pana la jumate, dupa jumate
In aceeasi idee ca mai sus, imi place sa ma gandesc la maraton in doua parti.
Pana la jumate ma gandesc: am facut 5km, am facut 10km, am trecut de jumate.
Dupa jumatate ma gandesc:
– am facut deja jumatate nu pot sa ma opresc acum.
– am facut 25km, inca un pic si ajung la 30, poate iau un gel acolo
– am de alergat 10km si un pic, e usor, sunt 3 ture de parc si apoi drumul spre casa
– mai am 7km, 2 ture de parc, imediat le termin
– am ajuns la 40km, astia sunt de descalzire, oare cum arata medalia.
Ma depaseste multa lume
Odata ce ajungi pe la km 25 e posibil sa incetinesti ritmul, o sa fie unii alergatori care te depasesc.
Incearca sa nu te descurajezi, poate ei sunt la al 10-lea maraton. Concentreaza-te pe cursa ta, compara doar cu targetul tau.
E foarte important sa nu lasi acest lucru sa te demoralizeze, altfel o sa iti fie si mai greu. Gandeste-te ca sunt altii in spatele tau care sunt si mai rau, sunt unii care au alergat la o cursa mai mica si nu mai puteau, tu esti deja mai bun ca ei.
Parca ma doare ceva
Cu cat inaintezi mai mult in maraton sunt sanse sa simti anumite dureri, mai mici sau mai mari, sa iti simti picioarele ca niste butuci pe care ii tarai. E foarte important sa nu te concentrezi prea mult asupra lor, altfel risti sa ti se para ca sunt mai severe. O mica smecherie pe care am invatat-o de la Marian Tudorica e sa te gandesti la durere in comparatie cu corpul tau: Ma doare un pic la piciorul drept, dar uite ce suprafata mica e comparativ cu tot corpul, e doar o mica chestie care ma doare.
Simt ca nu mai pot
Oricate trucuri incerci, oricat de pregatit esti, cu siguranta vei ajunge in punctul in care te simti foarte obosit si simti ca nu mai poti sa tragi. Iti vine sa nu mai alergi, te lenevesti. Da-ti doua palme, la figurat sau la propriu, nu ai muncit atat de mult ca sa te ineci ca tiganu’ la mal. Uita-te in jurul tau, toata lumea e obosita, chiar daca nu se vede asa tare, alunga-ti gandul asta ca esti obosit si gandeste-te ce o sa faci cand treci linia de finish. Uneori eu ma gandesc ce o sa mananc dupa cursa, mmmm, o friptura de pui cu cartofi prajiti, hai mai repede ca imi e pofta :D.
Alege o persoana de langa tine care ti se pare ca merge in ritmul tau si incearca sa te tii dupa ea cat mai mult.
Voi cum treceti peste emotiile dinainte si din timpul cursei ?
Cam astea sunt trick-urile mele pentru a alunga emotiile din timpul unei curse. Sunt curios ce metode folositi voi.
Salut Dragul Meu Gaby ,
onorat sant in a prezenta catre dumneata , faptul ca eu am reusit cu succes a trece acel moment al neputintei umane , atins intr-o cursa de maraton , pur si simplu gandindu-ma si autoconvigandu-ma ca si altcineva a mai terminat acea cursa , … “deci se poate !” , si incercand apoi a-mi distrage atentia la tot ce placut ma inconjoara , copaci , case , pasari , nori ,… , oameni , folosind si un asa zis “auxiliar” al echipamentului meu , aparatul foto .
Cu Consideratie ,
cristi .
eu folosesc motto: nimeni si nimic nu ma poate opri…cred ca maratonistii sunt masochistii maschistilor
Foarte utila distragerea 😀
Teoretic atunci cand te concentrezi asupra exteriorului, treci pe consum de grasimi, cel putin asa spunea Stu Mittleman intr-o carte ;))