personal
Jurnal de părinte rebel - episodul Crăciun
Când am fost copil eram genul liniștit, extrem de cuminte. Genul care de obicei e țintă bătăușilor, singurul lucru pentru care nu s-a întâmplat asta a fost pentru că eram tocilar și unii au văzut în asta o oportunitate de ajutor la teme. Așa că în toți anii de școală nu am văzut biroul directorului. Am intrat de 9 luni în rolul de părinte și deja am văzut 3 birouri de director în 3 instituții diferite: Protecția Copilului, grădiniță și școală.
Pe urmele celor mai buni – Invitație la povestit și o plimbare
Prin vară povesteam despre proiectul celor de la Mercedes-Benz “Pe urmele celor mai buni”, un proiect prin care patru oameni extraordinari au avut ocazia să povestească despre pasiunea lor într-o sesiune de mentorat cu cei patru ambasadori ai proiectului. Eu am urmărit povestea lui Dragoș Poponea, inginer din Sibiu si pasionat de ceasuri de turn. El a povestit cu Andi Moisescu despre cum a ajuns la această dragoste pentru ceasornicărie iar întreaga poveste o puteți citi aici.Read more
Din dragoste pentru Piatra Craiului
Piatra Craiului este pentru mine un loc cu adevărat aparte. Un loc în care am sărbătorit alături de oameni dragi, începutul unui nou drum alături de Oana. Așa că anul acesta, de ziua mea, am ales să îmi donez ziua de naștere pentru acest munte drag.Read more
Ce am făcut săptămâna asta, 23 iulie 2017
Cred că săptămâna asta am reușit să fac recordul pentru cele mai multe ore de sport pe săptămână din anul acesta. Din păcate nici nu era nevoie de prea mare efort pentru asta, dar tot a fost fain. Am reușit chiar să combin alergare, cu puțin munte și bicicletă :)Read more
Lecții de la tataie
Fac parte dintre copiii care s-au bucurat de o copilărie cu “’țară”. La început de toamnă aveam mereu material pentru compunerea despre vacanță după timpul petrecut la bunici, preferam eu 100 de probleme de matematică decât o compunere, dar asta e altă poveste. Pentru noi țara era la tataia, la tataia de pe pârâu era locul în care stăteam mai mult.Read more
Dragă tată, îți mulțumesc!
A doua duminică din luna mai a fost declarată oficial în România: Ziua tatălui. Cei de la Gillette ne încurajează să folosim această ocazie pentru a le mulțumi taților pentru lucrurile minunate pe care le-au făcut și le fac pentru noi. Iar dacă sunteți ca mine, mai „chetroși”, poate e printre puținele momente în care le spunem un “Te iubesc” din suflet.
Tatăl meu este la prima vedere un om extrem de sobru. Un vecin de lângă casă a crezut probabil că va trebui să se mute când l-a văzut prima oară. Un ceangău cu o barbă aspră, roșie, nu prea îl califica nimic la vecinul anului. În realitate, este un om care pune mult suflet în momentul în care trebuie să ajute pe cineva și de multe ori se dă peste cap dacă a promis cuiva ceva.
A doua zi de școală
În prima zi de școală a venit cu mine și mi-a arătat drumul spre școală. A mers cu mine până în clasă, tipic oricărui părinte. Seara acasă, m-a întrebat cum a fost la școală și dacă cred că am să mă descurc să merg singur. Am zis un „.... aaa .... cred că ... mda”, crezând că el se referă așa peste o săptămână. “Atunci, mâine mergi singur.”
Tipic pentru tatăl meu, care mereu mi-a dat destul de mare libertate și încredere. A doua zi, am plecat împreună cu un coleg și vecin de bloc spre școală, singuri. La școală eram extrem de mândri că noi eram dintre cei mai “mari” care știam drumul singuri.
Copil de șantier
De prin clasa a doua am evoluat la nivelul următor, mergând uneori singur de la apartamentul din oraș la casa de la țară pe care părinții mei o construiau. Mergeam cam până într-un kilometru până la stația de autobuz, iar la capât mai mergeam cam tot un kilometru până la casă. Nu era cine știe ce, dar asta mă făcea să mă simt că sunt un “om mare”.
Îmi plăcea enorm să merg la șantier, unde îi băteam mereu la cap pe meșteri să mă învețe și să mă lase să dau și eu cu mistria, să bat un cui. Nu erau foarte multe jocuri în acea perioadă, dar chiar și așa, îmi plăcea mult mai mult să plimb o roabă decât o mașinuță.
Propriul profesor
Construirea unei case era destul de costisitoare, așa că de multe ori pentru a face unele economii, tatăl meu se apuca să facă unele lucruri singur. De la tencuit, montat instalații sanitare sau turnat betoane, a învățat de nevoie. De multe ori mă lăsa pe lângă el și simțeam că învățăm împreună. Asta pentru că mă mai întreba din când în când: ce zici, e bine așa? Nu știu dacă vorbea singur, dar pentru mine era extraordinar să simt că îmi cerea părerea. Nu totul mergea din prima, uneori se mai stricau, mai trebuiau refăcute. Dar bucuria când reușeam să ducem la capăt ceva era una fantastică.
Nu am avut parte de experiența clasică să mă învețe să merg pe bicicletă, dar cred că m-a învățat indirect prin lecția de a mă lăsa să mă descurc și singur. M-am chinuit teribil, am căzut de multe ori, dar până la urmă cred că am fost mult mai fericit în momentul în care am reușit singur. Acest masochism m-a ajutat să mă chinui și să nu renunț nici la ski J
Te iubesc, tată!
Am învățat enorm de multe de la tine. Am învățat, în primul rând, să mă descurc singur, să învăț să fac anumite lucruri cu mâna mea. Chiar dacă uneori e mai ușor să chemi pe cineva, chiar dacă poate nu e la fel de finisat ca după un specialist, parcă te simți altfel când la final te uiți și știi ca acel ceva este făcut de tine.
Cu lecția asta importantă primită de la tine, sunt cine sunt acum. Am reușit să învăț singur programare, deși eu eram la un liceu economic. Am reușit apoi să schimb din nou domeniul și să învâț despre zona sportivă, ca sportiv amator sau ca organizator de evenimente.
Idee de cadou pentru ziua taților
Dacă ești ca mine și îți este greu să alegi un cadou, anul acesta cei de la Gillette îți dau un ajutor cu pachetul promoțional: Ce e mai bun, pentru cel mai bun tată. Pachetele speciale dedicate taților conțin diferite aparate de ras Gillette alături de accesorii pentru bărbierit printre care geluri de ras, produse after shave sau rezerve. Pachetele sunt disponibile cu diferite oferte promoționale, fiind astfel mai simplu de achiziționat și pot fi oferite cadou oricărui tată.
Ce facem cu medaliile de la competiții sportive?
Când te apuci de alegare, e o adevărată bucurie când primești prima medalie. Ești mândru de ea iar colegii de la birou te întreabă ce premiu ai primit la pachet cu medalia. Dacă te prinde microbul începi să faci o mică colecție de medalii. Oricât de mult te-ar entuziasma, după primele 5-6 îți dai seama că trebuie să faci ceva cu ele, că nu mai încap toate pe birou sau agățate undeva la întâmplare.Read more
Numele meu este Gabriel si sunt un organizator businessman
Am ascuns asta multă vreme, dar acum cu toate dezvăluirile nu mai pot face asta. Presiunea publică mă face să recunosc: fac bani din sport și organizarea de evenimente sportive.Read more
Pe facebook să ne războim
Facebook este un tărâm special unde toți oamenii sunt prieteni. Toată lumea când scrii sau postezi vreo poză sare cu like-uri. În această lume minunată există însă din când în când niște adevărate războaie pe teme care uneori nici nu mai știi de unde au pornit. Indiferent de subiect, îți voi oferi câteva sfaturi despre cum poți obține performanțe și la dezbaterile din social media.Read more
Ce am făcut săptămâna asta, 26 aprilie 2015
Saptămâna trecută a fost un tur prin tară cu o prezentare joi la Conferința Națională de Fundraising în Cluj și apoi organizarea primei ediții a Semimaraton Iași. A fost o săptămână grea, dar genul de greu care vine si cu satisfacție mare la final.Read more