Ultramaratonist, Galantom, organizator de evenimente sportive

Maraton Ciucas Trail Running – cursa 2010

2.82K 8
Event: Ciucas Trail Running Data: 31 iulie 2010
Locatie: Cheia, Mti. Ciucas/Romania Probe: Trail Running
Timp: 04h 02m 24s Distanta: 42 km
Diferenta de nivel: 2000m pozitiva Pozitie: #[email protected] general si #3 @categorie Rezultate

Acest maraton era pe lista de ceva vreme, si cum nu fusesem niciodata in acesti munti chiar il asteptam cu placere. Este la prima editie dar fiind organizat de niste oameni pasionati trebuia sa fie frumos.
Am facut un antrenament de recunoastere cu 2 saptamani inainte, si stiam deja traseul ceea ce a prins destul de bine in cursa.

Am plecat din Bucuresti cu Oana, Gabi Ursu si Cristi Toma si am ajuns pe la 7 in Cheia.
La intrarea in sala unde este sedinta tehnica ne intampina traditional o fatuca.

DSC_0351

Ne luam numerele si ne cazam la aceeasi pensiune ca acum 2 saptamani “Casa cu har”.

Sedinta tehnica

Ne este prezentat traseul. Din pacate vor geaca de ploaie :(, deci va tb sa alerg cu o borseta mai maricica.
Aleg o borseta pentru carat bidonul si bag geaca in locul bidonului, si bag gelurile si batoanele in buzunarul ei.

Startul

Dimineata ma trezesc destul de devreme, si dupa ce ne echipam ies cu Oana la o mica incalzire inainte sa ne punem la start. Era ceva lume, cam 400 la ambele probe. Erau multe fete cunoscute, dar si multe fete necunoscute care nu fac decat sa ma bucure ca sportul asta a prins din ce in ce mai multi fani.

Hai sa intram in ritm

Dupa ce plecam, incep sa accelerez usor pe prima portiune. Cand incepe dealul incep sa ma depaseasca deja cateva persoane dar incerc sa ma tin cat de cat in pluton.
Dupa prima coborare de la despartirea de semi-maraton incepe o urcare abrupta si ii aud pe Balan si pe Radu Diaconescu in spate, incerc sa ma mentin pe urcare ca apoi stiu ca urmeaza o coborare si o sa dau drumul la picioare.

Gruparea cu “fruncia”

Pe coborare alergam destul de bine cand aud in fata chiote si dupa putin timp ajung un pluton de vreo 14 oameni. Era plutonul fruntas care mergea aproape in coloana de ziceai ca sunt Piticii din Alba ca Zapada.
Ma lipesc si eu de ei, ma gandesc sa ma tin cat pot langa ei.

DSC_0091

Ajungem la CP-ul din Poiana Stanii de unde furam un bidon de apa pe care il pasam din mana in mana.
Incepem urcarea spre pasul Boncutasi ne distantam putin, Eu incerc sa merg in trena lui Mihai Orleanu pe urcare, ma ajuta mult sa am pe cineva in fata, singur cred ca incetineam mult aici.

IR first

La pasul Boncuta, sunt destul de in fata si dupa ce cei din fata gresesc si o iau in sus .. ma trezesc primul in drumul catre CP. Acolo din pacate ii surprindem pe organizatori:
– Pune apa in pahare
– Scoate foaia, unde e pixul ba.
– Ce numere aveti

Dupa 2-3 minute de confuzie reusim sa plecam din CP si incepem din nou urcarea din pasul Boncuta.

La umbra padurii

Pe urcare incepem sa ne distantam un pic intre noi. Incerc totusi sa ma tin de Mihai Orleanu si sa nu ii pierdem pe Alin si Nusu care se mai vedeau, pentru ca Adi si Palici erau mult in fata.
Era bine prin padure, racoare .. si mai aveam si portiuni de urcare usoara sau chiar coborari unde chiar am putut alerga frumos.
Pe o ultima urcare inainte de a intra in golul alpin incetinesc putin si Mihai trece pe langa mine si imi spune :”Baga nu lasa”. E ciudat cum un cuvant sau un gest la momentul potrivit iti poate da mai multa energie decat orice gel sau energizant. Ms Mihai.
Am dat drumul la alergare si pana la raul de la urcarea spre Cabana nu m-am oprit.

CP Ciucas

Ajungem la CP Ciucas, si aici ma hotarasc sa incerc o lamaie numai ca nu fac strategia corect si o iau pe final, dupa gel si banana. Am incercat sa sting gustul cu niste ceai dar nu prea a mers. Am facut bucla cu gustul de lamaie in gura.

39716_140134249351433_110406215657570_245870_2577496_n

Incep urcarea spre varf cu Fane si Suciu in fata mea. Mergem destul de compact. La un moment dat, Fane imi arata unde e Adi Bostan, are mult in fata noastra.
Spre varf Fane si Suciu cresc un pic pasul si imi dau oleaca de avans.

Sus la Varful Ciucas

Cum ajung ma rog de niste baieti amabili ce erau acolo la cort sa ma ajute cu niste apa, apoi dau fuga in vale sa ii prind pe Fane si pe Suciu. Cand dau sa plec arunc eu o privire in zare, unde naiba sunt astia. M-am chinuit o secunda sa ii zaresc, erau departe. Lasa ca e vale si ii ajung eu.
Insa era o coborare cu saritori cam mari si nu puteam sa dau drumul prea tare la picioare. Totusi parca ei mergeau mai repede. Bei … astia parca este capre negre.

Inapoi la CP Ciucas

Dupa ce ocolim muntele reusesc sa ii vad in fata pe Fane si Suciu, aveau oleaca de avans si incercam sa ii ajung. Eram un pic obosit cand o aud pe Oana strigand, incepea urcarea. Ma bucur sa vad ca este ok si imi da impulsul necesar sa trag din nou. Pana in CP il ajung pe Suciu si dupa ce bag o lamaie si un gel ( in ordinea asta :-p ) plec inaintea lui din CP si dau drumul la picioare.
E abrupt drumul pana la intersectia spre Muntele Rosu, dar fac un fel de cristiane si alerg la vale.

Ultimii 5km

Dupa ce strig partie de cateva ori ca sa trec printre turistii care urcau la cabana, intru pe poteca spre Muntele Rosu. Am noroc ca am pe traseu multi de la semi-maraton asa ca ma motivez mereu sa depasesc si incerc sa alerg cat mai mult din traseu. Stiu ca de la cabana urmeaza iar o coborare frumoasa.
Pe coborarea de la Muntele Rosu ma gandeam ca am creat un pic de diferenta intre mine si Suciu, insa nu cred ca am recuperat destul sa mai ajung pe cineva. Asa ca puteam sa merg cat de cat linistit, insa era prea frumoasa coborarea ca sa nu o alerg in viteza.

The final push

Pe ultima suta de metri inainte sa intru in portiunea de plat inainte de finish, mare mi-a fost mirarea sa ii vad pe Mihai si pe Fane. Dau repede la vale sa ii ajung, il salut si pe Serban Damian in fuga si exact inainte de plat ii iau pe Fane si pe Mihai.
Urma plat, insa eram un pic obosit, si inca simteam mici crampe insa negociez cu picioarele sa dea tot ce au. Aici trebuia sa pot sa trag era plat, hai ca mai e un pic. Deja se vede padurea. Parca mai era o curba si gata.
Vad bariera. Uite-o si pe Alina. O iau in jos si ma opresc pe rau si ma spal putin pe fata, ce bine m-am simtit dupa aia. Pentru prima oara ma uit si in spate nu se vede nici Fane nici Mihai.
Ii dau tare mai departe.

The finish

38969_140141549350703_110406215657570_246145_7279276_n

Pe ultima urcare vad un tip in tricou rosu, nu stiam atunci insa el era Nusu.
Dau drumul la picioare pe coborarea spre finish si trec linia de sosire la 04h 02m 24s.
Locul 5 la general si 3 la categorie.

Maratonul e in directia cealalta

Eram fericit nu credeam sa termin in timpul ala si cu atat mai putin pe pozitia aia. Ma recuperez un pic la finish, bag niste banane si apa.
Dupa vreo 15minute o iau inapoi pe traseu, vroiam sa o intampin pe Oana. Incerc sa incurajez cum pot pe cei care termina. La un moment dat primesc sfaturi de pe margine “Maratonul e in directia cealalta”.
Ma vad cu Oana exact la inceputul zonei de plat, este obosita dar e ok. Alergam usor spre finish. Atunci aflu si ca nu numai ca termina cu bine dar se afla destul de in fata. Este a doua fata ( a treia defapt, a doua a fost mai incognito si nu a numarat-o pe traseu ;)) ), ma bucur mult pentru ea.

Trecem impreuna linia de sosire la 05h 05m 15s. Ma simt foarte mandru de ea, asta e timpul meu de la Eco Maraton, maine poimaine daca se antreneaza ma intrece ;)).

Premierea

Dupa o ciorba calda, ne intoarcem seara la premiere. Suntem la egalitate 🙂 … ambii suntem locul 3 la categorie 😀

IMG_5232

IMG_5265

Concluzii

Este un maraton foarte misto, desi au fost cateva mici greseli de organizare, cred ca va deveni un must in calendarul de maratoane montane. Traseul de maraton este foarte fain si se preteaza mult pentru trail running.
M-am bucurat sa vad fete noi la acest maraton, si persoane care le stiam de la concursuri de sosea si au dorit sa incerce si muntele.
Felicitari organizatorilor pentru curajul de a organiza acest concurs, si ne vedem la anul din nou.
Felicitari tuturor participantilor, felicitari multe castigatorilor care au crescut inca odata stacheta si cele mai multe felicitari participantilor care s-au aflat la primul concurs montan, sper sa mai alergam impreuna si la altele.
Felicitari speciale Oanei pentru rezultat, a reusit sa ma surprinda foarte placut si a dovedit ca o sa fie o concurenta deloc usor de neglijat ;))

8 Comments

Lasa un comentariu

Your email address will not be published.