Weekendul acesta a fost un adevărat ultramaraton. Multe ore active, puţine ore de somn, dar totul a meritat. Asta pentru că efortul a fost pentru cauze importante pentru mine şi alături de oameni frumoşi. Cele două mari evenimente au fost în ordinea numerelor de pe tricou prima ediţie a 8 hours overtime for a good cause şi Crosul Pădurii powered by Dolce Sport.
Vineri
Weekendul a început matinal pentru mine de vineri când am fost împreună cu Teodora şi doi din cei trei căpitani Andrei (Gligor şi Roşu) la emisiunea Neam Trezit de la Prima TV pentru a povesti despre Crosul Pădurii. A fost o experienţă plăcută, iar gazdele noastre Micutzu (Cosmin Nedelcu), Laura Belecciu si Adrian Nicolae mi-au plăcut mult pentru că au tratat intervenţia foarte frumos şi fără glume la adresa alergătorilor.
Ne-am întors imediat în sediu pentru a finaliza ultimele pregătiri pentru deschiderea perioadei de ridicare a kiturilor. Anul acesta am decis să o facem în parc. Era şi păcat la ce vreme frumoasă era. Ajunşi în parc chiar ne părea rău că nu am făcut o cerere să le dăm chiar afară.
Vineri seară
După ce am terminat cu datul kiturilor am fugit la American International School of Bucharest, gazdă pentru prima ediţie a 8 hours overtime for a good cause Bucharest. Eu am ajuns din păcate cu întârziere, aşa că odată ajuns echipele erau deja puse pe treaba la proiectele propuse de cele 9 asociaţii beneficiare.
Eu am avut bucuria de a fi om flotant, astfel că am putut să mă plimb pe la mai multe echipe şi să văd cum se descurcă fiecare, cum s-au dezvoltat ideile faine pe care le-am văzut prezentate la final.
Avem destule idei de îmbunătăţire pentru anul viitor, dar eu cred că fiind prima ediţie a ieşit foooarte foarte bine. Au fost livrate toate proiectele, cu idei destul de creative, iar feedbackul cel puţin acolo, la cald, a fost foarte bun din partea organizaţiilor.
Însă partea cea mai frumoasă a acestui eveniment cred că a fost crearea unei legături între oamenii profesionişti şi cauze care au nevoie de sprijinul lor.
Sâmbătă
După doar vreo 3 ore de somn, ne-am trezit destul de matinali să mergem din nou în parcul Tineretului să distribuim kiturile pentru Crosul Pădurii. Eu nu prea am stat prin zona fiind mai mult pe drumuri cu ultimele pregătiri şi cumpărături.
Duminică
Trezirea de dimineaţă a fost o adevărată provocare. Asta odată pentru că am prins doar vreo 5 ore de somn, dar şi pentru că înainte nu ştiam ce ceas să pun ca să ştiu sigur că nu se va deruta de la schimbarea orelor. Am tot căutat fără izbândă un dispozitiv care să aibe alarmă şi care să nu ştie de dată (astfel încât să nu ştiu dacă face update automat al orei sau nu). Până la urmă soluţia a venit de la Oana setând dată prin iunie ca să nu facă update automat.
La 6:15 eram în parc şi ne-am strâns întreaga armată de voluntari VP-ipoti 🙂
Cu mici întârzieri la maşina cu toate materialele logistice am fost nevoiți să montăm totul în timp record. Lucru pe care l-am reuşit cu ajutorul super voluntarilor. Astfel că am dat startul la prima proba de 10km cu o foarte mică diferenţa de la programul stabilit.
Una din cele mai mari bucurii de dumincă a fost să văd mulţimea de pitici care au alergat la Cursa Copiilor. Să nu mă înţelegeţi greşit, e frumos şi palpitant să vezi cursa adulţilor, dar parcă nu se compară cu bucuria pe care o vezi pe faţa copiilor când le pui medalia de gât.
Cel mai mult m-am bucurat când auzeam lăudându-se cu mândrie şi bucurie că au ieşit pe locul X (indiferent cât era X) şi au primit medalie.
Luni
De data aceasta am dormit un pic mai mult dar când a sunat ceasul la 6:15 tot mi-a fost destul de greu să mă trezesc. M-am îmbrăcat repejor şi am plecat la alergarea de luni dimineaţă de la Dimineţi Gone Running.
Chiar dacă am început un pic chiaun de somn până la final m-am trezit şi am terminat plin de energie 😀
A fost un weekend frumos!
Unul greu, dar alături de oameni frumoşi care:
– într-o vineri seară şi-au dăruit 8 ore şi expertiză lor pentru a ajută comunitatea din care fac parte
– s-au trezit duminică dimineaţă cu noaptea în cap să alerge pentru Pădurea Copiilor sau să pună umărul la organizarea de la Crosul Pădurii
Alături de ei chiar dacă la finalul zilei, fizic eşti terminat, în suflet eşti plin de energie pozitivă şi de satisfacţia că ai putut să fii alături de oameni implicaţi şi dornici de schimare şi împreună am facut lucruri deosebite.
Urmează o săptămâna mai uşoară, numai bună de odihnă pentru Semimaraton Braşov. Iar săptămâna viitoare, pe 13 aprilie, ne vedem la Florii Gone Running!
