To provide the best experiences, we use technologies like cookies to store and/or access device information. Consenting to these technologies will allow us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not consenting or withdrawing consent, may adversely affect certain features and functions.
The technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by the subscriber or user, or for the sole purpose of carrying out the transmission of a communication over an electronic communications network.
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.
The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.
M-am suit prima oară pe o bicicletă la 22 de ani, în 6 ore știam să merg, eram ruptă și cu vânătăi enorme peste tot, căci era o bicicletă bărbătească, cu portbagaj, neagră, imensă și roțile se dezumflau la fiecare jumate de oră și asta se întâmpla prin 1989 vara, când nici camere de rezervă și nici o pompe nu se găseau, vai de steaua noastră! Cam așa a fost începutul. Apoi am plecat prin Norvegia și am aterizat pe o cursieră, am luat o căzătură zdravănă, era să îmi pierd mâna dreaptă de la cot în jos, apoi am ajuns prin Germania unde, timp de 4 ani, am tocit cauciucurile a 3 biciclete amărâte, căci nu aveam bani să parcurg cei 15 km până la școală. Și uite-așa am devenit maniacă și dependentă de pedalat. Pe un mountain bike m-am urcat prima oară în 2001, pendulând timp de o săptămână pe șoselele și prin pădurile dintre Germania și Austria, pe vremea aia habar nu avea ce e aia mountain bike, era singura bicicletă pe care o găsisem de închiriat într-un sat de munte de la poalele Zugspitze. Și acum merg peste tot pe un mtb și nu mă mai satur!! 🙂
Foarte tare Anka.
Keep on riding 😀 si ne vedem la Prima Evadare
Salut Gaby. Este o vorba adevarata spusa de un ciclist: De drogurile cele mai tari poti sa te lasi cu o terapie speciala pe la spitale dar de Mountain Bike(Downhill) nu te poti lasa nici dupa ce ai mai multe oase rupte”
Eu momentan sunt in recuperare fizica dupa o cazatura superba ca in filmele cu prosti, sper vara asta sa urc iar pe bicileta DH, cat am stat in spital sponsori miau facut cadou 3 biciclete noi model 2010. Eu am inceput cu bicicleta in 96 si in 2 ani am ajuns prin top Downhill in Italia acum in 2010 sper sa pot participa macar la cateva concursuri, setea de adrenalina nu poate fi linistita asa usor. Le dau un sfat la incepatori, sa faca sport cu bike dar asa linistit fara oase rupte.