Dacă nu ați dat peste informație deja, duminica trecută, la maratonul de la Varsovia, Recho Kosgei s-a prabușit cu 800 m înainte de finish din cauza epuizării și deshidratării. Deși avea un avans de 3 minute, Kosgei a pierdut cursa, iar imaginile au devenit virale, cu mulți sportivi criticând modul în care organizatorii au gestionat situația.
Photo: Warszawski Marathon
Așa că v-aș invita puțin la dezbatere. Dar înainte de asta să începem cu ce știm.
Conform declaratiilor, clubului ei, Volare Sports Management, Kosgei a ratat bidonul ei de la kilometrii 30, 35 si 40.
La intoarcerea in Kenia, sportiva a avut ceva critici la adresa biciclistilor care i-au insotit, care nu i-ar fi oferit apa.
Warsaw Marathon Foundation, a avut un comunicat oficial în care explică că orice ajutor din partea lor ar fi dus la descalificarea automată, pentru ajutor din exterior, conform regulilor IAAF. Ei explică și că un oficial a fost permanent lângă ea, ambulanța a fost chemată imediat, dar decizia a fost să nu intervină văzând că sportiva face eforturi pentru a reintra în cursă.
Povestea a fost preluată, uneori puțin exagerată de multe publicații online. Iar de aici, unele discuțiile pe facebook sar în niște extreme destul de mari.
Voi cum considerați că a fost gestionată situația?
M-am uitat de mai multe ori la clip și cel puțin în perioadă cât a fost camera, sportiva arăta întradevăr semne că dorește să continue cursa. Pe de altă parte, în astfel de momente nu știu cât de bine mai funcționează rațiunea.
PS: Situația nu este unică în atletism. Aceași dezbatere a fost și la maratonul feminin de la Olimpiada din 1984, când Gabriela Andersen-Schiess a avut probleme similare din cauza deshidrătarii tot pe ultima parte din cursă.