Cine este el? Ei bine nu este un spărgător de bănci inventiv care s-a gândit să fugă de poliţie cu cele două picioare din dotare ci este o poreclă dată celor care alergă la o cursă fără să plătească taxa de participare (bandit runners).
De ce ar face cineva asta? Ei bine sunt mai multe motive invocate:
– nu mai erau locuri disponibile
– taxele sunt prea mari
– dorinţa de a face un antrenament în grup sau o simulare de cursă
– nesiguranţa că va termina şi ca să nu se facă de ruşine în faţa prietenilor apărând cu abandon în clasament
– însoţirea unei persoane care aleargă prima oară o anume distanţă sau care trage la un anumit timp
Ce e aşa rău că alerg şi eu pe margine?
În afară, mentalitatea generală este că a alerga “bandit” este furt. Dacă organizatorii au pus o taxă, ea este printre altele pentru a plăti pentru anumite servicii de care beneficiezi în timpul cursei, chiar daca tu nu consumi nimic la punctul de alimentare gândirea unui traseu, măsurarea lui, aprobări, asigurarea securităţii pe traseu (închiderea totală sau parţială), ambulanţă, voluntari, marcare etc.
Desigur sunt multe mici ilegalităţi pe care le facem şi întrebarea ar fi dacă te simţi bine ca persoană atunci când le faci.
Comparaţia cea mai potrivită ar fi intrarea la un patinoar fără să plăteşti, că doar tot e acolo şi dacă nu plăteşti tu.
Ce faci dacă nu ai prins locuri?
– poţi să trimiţi un mail în care să iei faţa de puss in boots şi să ceri un loc. Trebuie totuşi să îţi asumi că singura opţiune e să vii în ziua concursului şi să iei un număr neridicat de nimeni când mai sunt 15 minute până la start. Lucru care nu e neapărat posibil la un maraton să zicem, cel puţin eu nu m-aş risca să mă antrenez pe un poate că.
– înscrie-te ca voluntar.
Dacă totuşi vrei tu să fii un bandit cu riscul karmei negative de la toţi organizatorii din lume încearcăa să respecţi câteva reguli de bun-simţ:
– nu te poziţiona la start în faţa ca să încurci alergătorii care au plătit taxă
– nu te opri la punctele de alimentare, asta nu pentru cei 200 ml de izotonic şi două guri de banană, cât pentru a nu incomoda alţi concurenţi
– nu trece linia de finish.
aroganta maxima e sa ajungi primul.
Mda, s-a mai vazut… crosul Aripi Deschise de exemplu…
Da o data am fost si eu bandit la prima editie Gerar, acum ca am citit articolul si inteleg mai bine conceptul as alege sa nu mai fac la fel. Mersi
Si daca tot veni vorba de Gerar, poti explica echipele de cate 3? Poate eu nu am inca 2 prieteni dar as vrea sa particip la semi nu doar la cross
In cazul Gerar conceptul de echipe de 3 persoane are mai multe motivatii:
– incetinirea concurentilor pentru siguranta, nici o echipa nu o sa fie destul de echilibrata asa ca o sa tb sa alerge in ritmul celui mai incet
– element de inedit, desi nici eu nu am fost foarte entuziasmat de idee la inceput cred ca echipa de 3 persoane ii ofera o nota de unicitate concursului si ofera concurentilor o experienta de echipa pe care nu o pot gasi la alt concurs de alergare.
Multumesc frumos pentru raspuns!
Daca la anul pe site-ul Gerar va exista un loc unde se vor putea cauta coechipieri ar fi binevenit si sigur as participa.
Toate cele bune
A existat de la prima editie pe forumul Ro Club Maraton:
maraton.info.ro
… acum, dupa ce am citit articolul, intrebarea pe care vroiam sa o pun nu mai are relevanta / impact…
Si totusi: ce vei putea face, Gabi, cu eventualii indrazneti care vor alerga pe Tranfagarasan, la inceputul lunii iunie, pe langa cei 10 + 100 maxim admisi!?…
Dat fiind ca e vorba totusi de o sosea nationala / drum public; chiar si asa, inchis circulatiei (auto) publice…
🙂
Cum procedeaza cei de la maratoanele mari dinafara o sa afli in episodul urmator ;)).
La Transmaraton o sa apelam la bunul simt si o sa ii rugam sa paraseasca traseul. Oricum cei care vor incerca, vor trebui sa aibe o masina insotitoare care sa ii astepte la finish ceea ce cred ca va minimiza un pic numarul “banditilor”.
PS: drumul public nu da dreptul de acces daca acesta a fost inchis pentru un eveniment. Dupa logica asta orice pieton, biciclist sau masina ar avea dreptul sa intre pe traseul de la concursurile de sosea ;))
Daca stii ca poti face distanta de 70km ar fi bine sa strangi tu la randul tau o gasca de ‘neinscrisi’ si puteti alerga a doua zi, pe 10 iunie, ca drumul oricum este inchis si ca asistenta in loc de masini, biciclisti :).
O solutie foarte faina!
Cel mai mare act de “haiducie” l-am facut la o cursa nationala organizata de Gillette , pe motiv ca mi s-a parut “reclama mincinoasa” invitand pe oricine sa ia parte in “cursa Gillette.
am alergat “banditeste” 23km 🙂