Ultramaratonist, Galantom, organizator de evenimente sportive

Campionate de amatori. Competitivitate. Performanță.

1.41K 0

Când vine vorba de amatori și premiere pe categorii de vârstă eu am o părere mai puțin populară, dar asta o lăsăm pentru alt episod. Astăzi o să vreau să îmi exprim câteva gânduri, probabil tot mai radicale, despre Campionatele de amatori și să vă invit la o mică dezbatere. Sunt ele despre performanță sau nu?

Cred că este incorect să premiem prezența

Chiar dacă sună dur, mi se pare foarte anapoda să premiem un sportiv ca și campion de amatori la o categorie de vârstă doar pentru că este singurul din acea categorie, doar pentru că se prezintă și termină o probă.

Recunosc că sunt cam grinch, dar mi se face părul măciucă când aud despre un sportiv master cu multiple titluri de campion național și balcanic la probe de 1600m, 400m, 3000m obstacole, garduri și eventual și prăjină.

Cred că acest lucru devalorizează titlul de campion național. Unii sportivi amatori cu rezultate la campionate de amatori primesc mai multă atenție decât sportivi de elită pentru campionatele de performanță.

Nu este într-adevăr vina sportivului că este singur în categoria de vârstă, dar cred că pentru acest lucru se pot găsi câteva soluții simple pe care o să le detaliez mai jos.

Un campionat trebuie să fie despre performanță

Cred că acesta trebuie să fie principalul rol al campionatelor de amatori, altfel ar fi ca orice alt concurs/cursă. Bineînțeles performanță la nivel de amatori/categoria de vârstă și nu la nivelul performanțelor din sportului de performanță.

Spun asta pentru că unul din argumentele oferirii titlului de campion este că ele ar putea avea rolul de a încuraja sportivii amatori să vină către sport. Pentru asta însă cred că se pot folosi concursuri simple și nu campionate.

Ca să fac o paralelă cu educația și evaluările naționale, cred că în cazul lipsei de performanță soluția nu este să coborâm ștacheta și să acordăm titluri oricui.

Opțiunea 1 – Barem de calificare

O variantă pentru a păstra un nivel decent al competitivității și performanței în cadrul campionatelor de amatori sau masters cred că ar fi introducerea unor bareme de calificare.

Astfel cei care ajung să concureze dovedesc totuși un anumit nivel potrivit pentru nivelul unui campionat național. Altfel avem situații în care există sportivi care nu au practicat proba respectivă mai mult de 4-5 antrenamente și ajung campioni naționali/balcanici.

Opțiunea 2 – Barem pentru titlu de campion

Dacă totuși dorim să fie ca la Politehnică, intră cine vrea, iese cine poate și putem face un barem pentru acordarea titlului de campion. Dacă câștigătorul sau câștigătoarea nu atinge acel barem rămâne pe locul unul, dar nu se acordă titlul de campion național.

Exemplu concret

Ca să luăm un exemplu, putem discuta de categoria 60-64 ani la bărbați pe proba de maraton. Mai jos găsiți progresia recordului mondial pe această categorie de vârstă la nivel mondial.

Acum eu nu zic să fie baremul recordul mondial, dar în acest caz eu aș pune baremul pentru titlul de campion național la 3h:30, de exemplu, iar pentru calificare un timp de 4h:30.

DistanceAthleteNationalityLocationDate
2:36:30Yoshihisa HosakaJapanBeppu01.02.2009
2:38:15Luciano AcquaroneItalyTurku28.07.1991
2:38:47Derek TurnbullNew ZealandAdelaide19.07.1987
2:41:07John GilmourAustraliaAlbany21.11.1981
2:41:25Karl HaslerSwitzerlandGlasgow23.08.1980
2:42:44Clive DaviesUnited StatesPortland28.10.1979
2:47:46Clive DaviesUnited StatesMedford12.10.1975
2:51:17Gordon PorteousUnited KingdomToronto17.08.1975

Voi cum priviți campionatele de amatori?

Lasa un comentariu

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.