Bike trip #3 : Cabana Cuibul Dorului – Zanoaga si retur

Dupa ce am facut 2 iesiri de antrenament aproape de bucuresti, a venit si timpul sa merg si la una mai serioasa :p.
Aceasta iesire era stabilita de ceva vreme, insa ba ploaia sau iesirile mele la alte concursuri au amanat-o, insa weekendul trecut ne-am sincronizat programul, si pe o vreme ce credeam noi ca v-a fi frumoasa ( mai putin vic ) am plecat la drum cu Vic si Add.

Traseul il stabilisem cu cateva zile inainte. Ne-a luat un pic sa ne decidem, nu trebuia sa fie nici prea lung nici prea scurt, sa fie preferabil cat mai multa vale :D. Dar din fericire am reusit sa gasim un traseu pe bikemap si apoi am gasit si blogul unor tipi care facusera traseul si pozele ne-au convins 🙂

Dupa un drum fara probleme, si cu un pic de ajutor de la localnici am ajuns la Cabana unde ne-am echipat repede si am plecat cu energie in tura.

Din nefericire prima parte era destul de grea … o incalzire cam fortata. Asa ca am mers de multe ori pe langa bicicleta.


Insa in jur erau niste privelisti superbe care te faceau sa mai uiti de efort.

Dupa o vreme se aude un zgomot in departare, un raget de animal care ne-a pus putin pe ganduri … insa ne faceam griji degeaba:

Cand aproape iesim din padure ( pe bune de data asta, ca tot drumul i-am pacalit pe baieti ca dupa urmatoarea curba iesim 😛 ) … numai bine previziunile sumbre ale lui Vic devin realitate ( eu zic ca din cauza lui ca a cobit ). Asa ca luam pelerinele pe noi, testez si eu husa de ploaie a rucsacului si dam mai departe.
Partea buna e ca odata mi se spala bicicleta :)) si fac si un mic experiment cam cum s-ar simtii si la Carpathian Adventure o vreme dinasta :).

Insa se opreste si ploaia si ajungem si noi in varf. Luam o mica pauza de masa inainte sa ne orientam dupa drumul catre padina.

De aici incepe coborarea, partea misto pentru care merita urcarea … Yupiiee 😀
Eu si Add ne dam un pic cam repede, insa Vic se tine dupa noi si ii place coborarea :D. Insa cand ne bucuram cam tare … vine buba

A intrat cam tare intr-o curba dupa ce sarise peste un santulet si a fugit spatele.

Dupa un pic de perioada de revenire, hotaram sa mergem un pic mai departe catre cabana ca sa poata sa se spele si sa isi bandajeze ranile. Insa pe drum intalneste un ARO si se hotaraste sa mearga cu el.
Eu si Add plecam mai departe, cu gandul de a termina traseul ( pentru onoarea programatorilor 😛 ). Asa ca dupa inca o bucata de drum ajungem la Zanoaga.

Apoi mai dam un pic si ajungem la Lac, unde luam inca o mica pauza de masa 🙂

Apoi din cauza ploi care nu inceta sa se opreasca, si a oboselii ne hotaram sa facem cale intoarsa.
Pe drum ne gandeam ca o sa il prindem pe Vic pe drum ( ARO-ul il ducea doar o parte din drum ).

Ajungem inapoi in varf, si ne pregatim pentru coborarea portiunii de la inceput. A fost superba coborarea aceasta, dificila din cauza pietrelor pe care nu puteai sa franezi. La un moment dat ma dureau un pic si incheieturile si degetele de la mana de la vibratii :))

Ajunsi la cabana, gasim bicicleta lu Vic legata … si dupa un telefon aflam ca el e la cabana, si-a luat o camera si se uita la televizor 😛 …. bine domnu` da asa se merge face la munte cu bicicleta .. se sta la televizor :)) ?

Imbarcam totul si o luam inapoi spre bucuresti.

O tura super misto, pacat ca a ploat si nu am facut toata tura. Am mers in total 28Km. Speram sa repetam tura si cu distanta mai lunga :)).
Data viitoare poate urcam cu telecabina la babele … si de acolo doar coborare :))

Cheers