Balkan Challenge a fost o dublă provocare pentru mine. Una atletică, fiind prima tură de bicicletă mai lungă şi una profesională, ce a presupus un efort pentru a pregăti cât mai repede site-ul şi alte aspecte logistice de care m-am ocupat în organizarea evenimentului. Iar acum la întoarcere am trecut direct la următorul proiect, Maratonul Reîntregirii Neamului Românesc, iniţiat de Ilie Roşu şi organizat de Ro Club Maraton. Motiv pentru care abia acum am reuşit să prind ceva timp să scriu acest post.
Ziua 3 a fost una foarte faină. Cu o seara înainte ne-am cunoscut cu viitori colegi de drum de la Rompetrol.
Dimineaţă ne-am aşezat cu toţii frumos la linia de start şi am plecat. Vremea a fost chiar superbă, poate cea mai caldă zi dintre toate. Deşi ne-am cam întins pe traseu, eram totuşi cât de cât grupaţi, fiind un grup mai în faţă şi unul mai în spate.
Drumul spre Sofia a fost foarte frumos. Am intrat pe un drum liniştit unde trecea o maşină la jumate de oră ce şerpuia pe lângă autostrada nouă. Drumul a inclus o căţărare de vreo 4-5km (am reuşit să câştig tricoul verde :-p), precum şi o coborâre pe un drum cu nişte gropi (mai mult cratere). Cami (aşa o cheamă pe cursieră, am înteles ca e musai sa îi dai un nume, altfel ai ghinion şi îţi cad roţile) a rezistat cu brio.
În timp ce noi ne chinuiam să urcăm dealul unii vizitau crame:
Intrarea în Sofia a fost foarte plăcută, am avut o mică escortă de security care ne-a condus până în centru unde cei de la Unicredit Bulgaria ne-au pregătit o primire pe cinste.
Seara ne-am delectat la cină cu o bere locală (pentru hidratare nu vă gândiţi la prostii) şi un tort delicios (trebuia sa înlocuim caloriile pierdute). După, ne-am distrat cu o plimbare cu maşina prin Sofia în căutarea unei benzinării şi apoi căutând drumul înapoi la hotel. Oameni foarte de treabă în Sofia, păcat că nu am găsit noi unii care vorbesc şi engleza, dar mai cu semne, mai un cuvânt în engleză, ne-am înteles noi cumva, că doar oameni suntem :-p. Pentru că nu ne-am săturat destul, dimineaţa la 4:-p, ne-am mai plimbat un pic căutând ieşirea :D.
Lunea viitoare voi alerga ultima parte a acestei aventuri, din Daia până în Bucuresti, încercând să îi încurajez pe cei care au făcut distanţa completă. Puteţi să aflaţi noutăţi despre progresul lor pe pagina de facebook şi pe site-ul oficial. Nu uitaţi că puteţi în continuare să donaţi pe pagina mea (mai am un pic şi ating targetul :D) pentru fundaţia Motivation:
http://1000balkan.com/en/challengers/view?hash=e4ff06ae20c4116f0c6fb470c1dfa9ed1f4d1293
Concluzie
Mi-am dat seama încă odată ca îmi plac evenimentele multiday. Au un farmec aparte, pe lăngă provocarea sportivă în sine se creează o atmosfera foarte faină între participanţi, una care nu se găseste la nici un alt concurs.
