Semimaraton Petrom 2012 – raport de cursa

Week-endul trecut am alergat prima oară după alergarea de 24H pe bandă, la prima ediţie Bucharest Internaţional Half Marathon. Duminică şi luni m-au durut destul de tare genunchii şi gleznele, însă erau doar inflamate, aşa că au trecut rapid cu un gel antiinflamator. Deşi m-am recuperat surprinzător de bine, nici febră musculară nu am avut, nu ştiam cum voi reuşi să alerg. Când am mai încercat să alerg aşa uşor, m-am simţit foarte obosit şi după 500m; nu mă durea nimic, eram doar ca un moşulică fără vlagă. În cursă am reuşit totuşi o figură frumoasă 😉

Mi-am schimbat de marţi înscrierea de la semimaraton la ştafetă, am făcut echipa cu Oana: LA SCHTROUMPFETTE & RÊVEUR. Înainte de start nu prea ştiam la ce ritm să plec, mă gândeam la un 4’30” pe km, însă decid să alerg împreună cu Razvan Staicu la sub 4 min pe km.
Din nefericire pentru noi amplasarea ştafetelor la start nu era prea inspirată: fix în coada plutonului. Am vrut noi să o luăm ca nesimţiţii prin mulţime, însă când să încercăm se aude 3 .. 2 .. 1 .. START.
Noi însă nu plecăm, o luăm uşor la pas şi abia peste 30 de secunde trecem linia de start. Din păcate, nici atunci nu prea putem începe alergarea, era destul de greu să faci slalom printre oameni, aşa că sar pârleazu’ şi trec pe culoarul de la cros care era deja liber aşa că pot să mă desfăşor. La întoarcerea spre Pţa. Constituţiei, fac acelaşi lucru şi alerg pe un culoar lângă maşini, care presupun că era pentru spectatori.

Cu toate că am plecat din urmă la start, reuşesc să nu pierd deloc pe primul kilometru, chiar am plecat, ca deobicei, cam tare: 3 min 40s. Apoi îmi revin şi intru uşor în ritmul de 3’50” pe care mă hotărăsc să îl ţin cu dinţii până la final. Până la urmă m-a ajutat că am plecat de la spate, aveam mereu pe cineva în faţă după care să trag să îl depăşesc.
Termin tura în 39 min 55 sec (3’46” min/Km) şi predau ştafeta Oanei, după care iau bicicleta şi plec pe traseu.

Dacă nu aţi fost la cursă, prietenul Marian Costache de la MVCom a venit cu o idee super faină: puncte de hidratare mobile. La această ediţie am testat ideea, am fost 3 biclişti (ms frumos Gabi Manea şi Sorin Zaharia) care încercam să alimentăm cu apă şi izotonic ISOSTAR (mulţumim Adelina) concurenţii şi să îi încurajăm. Din ce am citit au fost foarte apreciate punctele mobile de către concurenţi şi o să încercăm să perfectăm ideea pentru maratonul din toamnă.

Oana aleargă şi ea foarte bine şi trece linia de finish la 1h32’6″, ceea ce ne-a clasat pe un loc 4 la ştafete 😀

Concluzii

Pentru mine a fost o cursă foarte faină, mă bucur mult că am reuşit să mă recuperez destul de repede după 24H şi nu am probleme majore. Semimaratonul a fost o primă ediţie reuşită, cu o participare destul de numeroasă. Traseul este foarte fain şi rapid :D.
Dacă reuşesc la maratonul din toamnă să îl unească cu traseul de anul trecut o să fie superb :D.

Ce urmează?

În următoarea perioadă o să mă focusez pe organizarea unui cros pentru angajaţii Unicredit şi binenţeles Cozia Mountain Run. Până la startul în Trans România Run de pe 8 iulie cred că o să stau liniştit şi nu mai alerg la vreo cursă.

Galerie foto

Share your love
Gabriel Solomon
Gabriel Solomon

Ultramaratonist, Galantom, organizator de evenimente sportive

Articles: 1264

5 Comments

  1. pentru mine a fost primul semi, si am avut ceva probleme cu caldura pe tura 2.
    la un moment dat ma cam terminase caldura, stiam ca mai am cel putin un km pina la punctul de hidratare, eram destul de demoralizat.
    fix atunci am auzit din spate “bravo, bravo, vreti apa ?” 🙂
    am intors capul si erai tu pe bicicleta cu cosul plin de sticle.

    multumesc, 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.