Este clar. Traseul de anul acesta de la bicicletă este demenţial. Fiecare zi este mai frumoasă ca alta. Acum nu ştiu dacă mâine are cum să fie mai frumos ca astăzi, dar Stan ne spune că este. Chiar sunt foarte curios cum va fi mâine.
De dimineaţă am plecat pe o ceaţă foarte deasă. Deşi s-a ridicat după ora 10, aceasta ne-a împiedicat să ne bucurăm de priveliştea de pe podul între Calafat şi Vidin.
După vreo 30 de kilometri începe adevăratul traseu: cu urcări şi coborâri, asfalt ca în palmă, vreme perfectă şi peisaje superbe. În concluzie, una din cele mai frumoase ture de bicicletă pe care le-am făcut!
Cred că m-am putut bucura de ea mai mult şi pentru că fundul se simte mult mai bine. Deşi eu sunt în general early-adopter, it-istul care stresează pe toată lumea de noile apariţii cu tranzistori sau 0 şi 1, trebuie să recunosc că uneori lucrurile tradiţionale sunt mai bune decât cele moderne. Lecţia de astăzi: crema de gălbenele ruules! Ce tu crema de fund de bebeluş cu zinc şi alte nebunii, dai cu nişte gălbenele şi rezolvi problema.
La prânz am avut parte de un picnic pe cinste. Ce mai, avem cea mai tare echipă de suport 🙂
Dacă tot am deschis discuţia, a citit Oana într-un forum de ultramaratoniști că cea mai apreciată şi mai eficientă cremă antinflamatoare este …. ghiciţi care e? Crema aia chinezească în cutiuţele alea mici.
Astăzi am terminat în Vratsa după aproximativ 160 de kilometri. Un orăşel foarte cochet, în ciuda faptului că principalul angajator, un combinat chimic, s-a închis acum ceva vreme.
Pentru pasionaţii de alpinism și escaladă, am înţeles că sunt foarte multe trasee faine în zonă.
Vă aștept în continuare să mă ajutați să promovăm cauza “Sângele este Viață” pe pagina mea de pe Balkan Challenge:
http://1000balkan.com/en/challengers/view?hash=0e56f3a47d15527c6c3e754fcead2b6db7a3a542
