Ski, bike și slalom în Dolomiți

Cam asta a fost ziua de astăzi. Destul de diferit de planul inițial, dar o zi faină cu activități neașteptate. O cursă de fatbike și o mică încercare pe un traseu de slalom.

De dimineață am făcut planul să ne dăm puțin pe pârtiile din pasul Falzarego, apoi pe la un 12:00 să coborâm pe Hidden Valley, pe care să o urcăm apoi pe skiuri de tură. Ziua a început conform planului, ne-am dat pe pârtia din Lagazuoi după care am decis să facem o mică tură pe pârtiile din zona denumită Super 8.

Totuși, când ne-am apucat de ea, am dat fix peste pregătirile concursului al cărui afiș îl găsisem în urmă cu câteva zile la supermarket: Fat Bike Dolomiti

Așa că nu stau pe gânduri prea mult și merg să aflu dacă mă pot înscrie și la cât e startul.

Despre organizare

Se vede clar că organizatorii sunt doar pasionați și cu drag de sport, însă fără experiență la organizarea de evenimente. Păi ei nu știu că la o taxă de 20 de euro trebuie să primești un kit consistent. Am primit în mână un maiou cu numărul (pe care l-am dat înapoi), o doză de energizant, un breloc (sunt de la sponsori și nu se pun) și o chestie de lemn care cred că e medalia. Ei probabil și-au închipuit că lumea vine acolo pentru a se distra, nu știu că oamenii au nevoie și de un tricou, musai tehnic pentru colecția din dulap, o medalie de metal cât mai mare care să atârne de gât la final. Păi eu acum nu am o poză cu tricoul și medalia să le pun pe facebook și instagram.
Acum că mă gândesc mai bine nu mi-au tăiat nici chitanță pentru taxă. Ce dacă am venit cu 30 de minute înainte de start și nici nu am cerut. Cred că sigur fac evaziune fiscală și toata chestia asta cu evenimentele este o chestie comercială și pentru profit. Dacă fac mai multe concursuri dinastea într-un an sigur își iau o mașină din banii strănși. Bine, probabil o să fie vreo marcă națională, dar dacă strâng bani de avans sigur fac bani de rate. Apoi tot ce le rămâne de făcut e să stabilească cum și-o împart între ei, dar nu le plâng eu de milă la câți bani fac cu taxe dinastea mari și kituri inexistente.

Despre concurs

Concursul a fost cu biciclete Fat Bike pe o buclă de aproximativ 1-1.2 kilometri pe care trebuia să o parcurgem de două ori. Bucla conținea două urcări care pe tura doi erau calvar, precum și o coborâre cu doua curbe strănse cu exteriorul ridicat (ca la velodrom).
Au fost mai multe starturi a câte patru concurenți din care primii doi mergeau mai departe în finala A și ultimii doi mergeau în finala B. Cei din finala A erau grupați din nou în grupe de 4 din care 2 mergeau mai departe și tot așa.

Cum a fost pentru mine concursul

A fost extrem de fain! Deși nu mai am nici un antrenament de MTB și mi-am scos limba pe acolo mi-a plăcut maxim. Spre bucuria mea am reușit cel puțin să ies din grupe 😀 Însă în runda 2 nu am prins finala. Eram în cărți în prima tură, dar pe ultima mi-au murit picioarele.

Ski

După concurs am continuat cu tura de ski pe Super 8. Așa am reușit să descoperim și o tură faină de ski de tură pentru mâine. Traseul plănuit pe Hidden Valley l-am scos din cărți pentru că am văzut că nu e voie să urci pe ski-uri de tură pe acolo.

Slalom

Chiar înainte să plecăm Oana a observat că concursul de slalom se terminase, dar porțile încă mai erau pe poziție. Așa că o ultimă tură pe ziua de azi a fost pe traseul de slalom. Mă bucur că am reușit să mă ridic cu stilul meu de rață la nivelul unei pustoaice de 10 ani din fața mea, având amândoi 43 de secunde până jos. Eu cred că viteza ei se trăgea de la casca cu Sailer Moon sau ce nume de prințesă roz mai e popular acum.