În ultima perioadă, România pare să fi activat „teoria conspirației” pe viteza turbo. Se discută intens despre USAID, Musk, Soros și tot felul de alte entități misterioase care ar avea, se pare, un interes neclar, dar clar foarte mare, în ceea ce facem noi pe plaiurile mioritice. Altfel, de ce ar susține ei fundațiile? 🤷♂️
Mai prind din când în când emisiunea România în Direct, unde, de ceva vreme, intră oameni hotărâți să ne lămurească cine ne fură și de ce ne merge rău. Răspunsul? Străinii! Când sunt întrebați de exemple concrete, reacția e aproape standard: „Așa, deci… doi…” și mai bagă o teorie.
Azi, un domn s-a legat de doamna Deca, afirmând răspicat că „nu are nicio treabă cu educația, nu a lucrat în domeniu!”. Moderatorul, politicos, încearcă să verifice informația, dar răspunsul vine rapid: „Până găsiți, să zicem că am dreptate.”
Ce mi se pare cu adevărat fascinant este că cei mai vehemenți critici ai ONG-urilor sunt, de regulă, cei care nu au donat vreodată un leu pentru vreo cauză. Nu trebuie să îi întrebi prea mult, pentru că răspunsul vine clar: „Nu!”. Ei nu pot concepe că cineva ar susține un ONG fără un interes ascuns, pentru că ei înșiși nu ar face-o. Dar dacă exact această lipsă de implicare e problema? 🤔
Fix de asta este atât de important să le oferim un exemplu copiilor noștri și celor din jur. Să încercăm să îi aducem alături la o acțiune de voluntariat, să vadă ce face un ONG. Odată ce vezi și experimentezi astfel de situații, poate nu mai privești generozitatea cu atâta suspiciune.
Acum, ca să fim onești, nimeni nu se implică fără un interes. Dar depinde și de interes. Dacă interesul este să ajuți la o societate civilă mai puternică, una care să facă presiuni pentru un stat echilibrat, predictibil, nu e asta un lucru benefic pentru straini care vor sa investeasca in Romania? Dar oare asta nu e benefic si pentru noi?
