MTB Garboavele 2011 – raport de cursa

Am reusit sa trec de duatlonul de weekend, insa nu cu un succes 100%. Sambata am luat startul la MTB Garboavele XC si desi eram bucuros ca traseul parea acceptabil, s-a dovedit ca temerile multora vizavi de noroi erau indeptatite.

Acesta a fost al doilea concurs pe care l-am facut sub tricoul BikersTeam, de data aceasta la start am fost prezenti in formula completa.

Organizare

Concursul a fost destul de bine organizat, chiar si inscrierile au mers destul de repede, desi eu cel putin nu eram inscris online. Din pacate, a fost o mica scapare cu intarzierea startului, care a fost deranjanta mai mult din cauza frigului.
Mi-a placut zona de finish, faptul ca aveai unde sa iei o masa, o ciocolata calda. Au existat si toalete, care au fost foarte utile pentru a da jos masca de noroi.

Cea mai mare bila neagra cred ca a fost pentru intarzierea premierii si mai ales greselile in clasamentul pentru podium. Tinand cont de experienta de la Semimaraton Gerar, stiu cat de dificila e realizarea unui clasament, cu atat mai mult in cazul traselor cu ture si categorii diferite. Insa cred ca trebuia sa verifice mai bine rezultatele, poate e acceptabil sa gresesti locurile de la 10 in sus, dar sa gresesti locurile de podium e un pic cam grav.

Traseu

Cred ca traseul este foarte fain, atunci cand este uscat, ai de toate: bucati de sprint, catarari, pushbike pe anume portiuni, coborari terasate, coborari single trail.
Din pacate, noroiul la facut intr-o tura destul de solicitanta, mai ales pe portiunile cu argila care se lipea de bicicleta mai tare ca poxipol. Pe aceste portiuni mai degraba carai bicicleta in spate, daca te manca in fund sa o impinigi in 5m se umplea de noroi si se blocau rotile si sa vezi atunci cum cari bicicleta cu 5kg de noroi in plus ;)).

O bila alba merita pentru marcarea traseului care a fost perfecta, era foarte greu sa te ratacesti.

Cursa mea

Eram pregatit psihic de noroi, bicicleta era si ea echipata, asa ca eram optimist. Cat de rau putea fi. A fost insa o cursa dupa bucati pe care sa poti sa ma urc pe bicicleta.
Savuram orice bucatica de stat pe bicicleta, aveam nevoie de energia aia pentru a face fata caratului bicicletei. De push bike nu putea fi vorba, dupa 5m se blocau rotile de noroi. Cel mai rau ma enerva noroiul de pe angrenaje, schimbatorul de pe fata nu se vedea de noroi, schimbatul vitezelor era o adevarata loterie.
In timp ce urcam dealul de mai jos, ma gandeam la cei care s-au plans de noroiul de la Prima Evadare, cum ar fi facut fata aici ;)).

Am reusit sa termin prima tura in cam 1h40 (cred), insa cand sa intru in tura 2 am facut pana. Ma apucasem sa o fac, insa dupa ce m-am luptat un pic sa scot roata, am decis sa abandonez. Ar fi durat prea mult (trebuia sa prind un tren spre Cluj) si ma oboseam prea tare (pentru maratonul de a doua zi).
Se pare insa ca eu am fost norocos doar cu o singura pana, am auzit si de 4 pene pe o tura ;))

Dupa ce am dat un pic noroiul de pe bicla, am fost la un carboloading cu mici si mustar ;)).

Clasare BikersTeam

Sunt foarte mandru de colegii mei din BikersTeam, mai ales de campionii nostri:
– Stefan Morcov (Basso), locul 1 la avansati (general si categorie)
– Alina Trofin, locul 1 la amatori fete (general si categorie)
– Razvan Toader, locul 12 la amatori baieti (la categorie)

Concluzii pentru viitor

Daca pana acum am mers pe o karma buna, de acum o sa pun si niste solutie antipana.
Pe langa asta, daca e noroi, o sa pun o aparatoare pe cadru, ca nu imi place prea mult sa inghit bucati de noroi aruncate de roata.

Media