Organizarea unui eveniment de alergare este un carusel de emoții și efort. De la luni de pregătiri, ședințe, trasee, autorizații și logistică, până la zilele dinaintea cursei, când toată echipa este prinsă într-un ritm alert, asigurându-se că fiecare detaliu e la locul lui. Totul culminează în ziua evenimentului, când alergătorii iau startul și orașul vibrează de energie.
Uneori e mai haos, sunt telefoane, probleme neprevăzute, sprinturi (nu doar ale alergătorilor), dar printre toate astea sunt două momente pe care le iubesc de fiecare dată. Două clipe de liniște, înainte și după furtună.
Liniștea înainte de energie
Primul moment este dimineața evenimentului, înainte ca totul să înceapă. Străzile sunt goale, semafoarele încă mai funcționează în intersecții, dar nu mai sunt mașini care să le urmeze indicațiile, iar noi mergem liniștiți pe roșu :-p. Orașul pare să țină respirația. Echipa și voluntarii, sunt deja acolo, verifică ultimele detalii. E o liniște aparte, o combinație între calm și anticipare. În câteva minute, aici vor fi mii de alergători, startul va răsuna, iar energia lor va umple străzile. Dar în acel moment, e doar liniște. Și e frumos. Iar dacă lucrurile merg bine, ai răgaz să te bucuri de liniștea asta. Altfel alergi de colo ca un titirez să nu întârzii startul :-p.
Ecoul unui eveniment reușit
Al doilea moment e cel de după. Luni dimineață, când revii în zona de start și nu mai găsești nimic. Bannerele și gardurile au fost strânse, arcada de start nu mai e acolo, și dacă nu ai fi știut ce a fost cu o zi înainte, ai putea jura că nimic nu s-a întâmplat. Poate maie o mică urmă: niște benzi sau o pancartă în coșurile de gunoi. Dar în mare, și, cel mai important, ce rămâne sunt amintirile celor care au fost acolo. Fotografiile, mesajele alergătorilor, povestirile lor – toate sunt dovada că, pentru o zi, orașul a fost altfel.
Trăim pentru momentele astea
Până la urmă, asta încercăm să facem la Yolo: să creăm momente și experiențe faine, care să rămână în mintea și sufletul celor care participă. Și uneori, în graba de a organiza totul, riscăm să uităm să ne bucurăm chiar noi de ele. Dar dacă nu le trăim, ele trec.
Așa că, de fiecare dată când prind aceste două momente de liniște, încerc să le savurez. Să mă opresc o secundă și să mă gândesc: „Da, asta a meritat tot efortul.”
Pentru că alergarea nu e doar despre cronometru, distanțe și rezultate. Este despre experiență. Despre oameni. Despre momente.
Și dacă ai fost la Timișoara 21K, sper că ai simțit și tu un astfel de moment.
